În primăvară, am formulat următoarea cerere către Univers: “Doamne, vreau să trăiesc slow, în desfătare, să mă bucur pe îndelete de dragoste, de iubit, de familie, de prieteni, de o cafea cu cineva apropiat, de cai, soare, copaci, frunze și vânt. Vreau să am timp să citesc, să colorez, să cânt, să dansez, să călătoresc în ținuturi îndepărtate, să descopăr locuri și oameni noi, să învăț lucruri noi… Uite, dacă mă gândesc mai bine, mi-ar plăcea chiar să învăț să gătesc… Și mi-ar placea să mă apuc de scris… cărți… Șase luni pe lângă cai și șase luni de lucru numai la proiecte care imi plac, da? Sau – lucru 2 zile pe săptămâna, mie îmi sună tare bine! 🙂 În schimb, promit c-o să le spun oamenilor povestea mea!”… 🙂 Nu am primit tot, dar am primit esențialul – multă dragoste, o familie a mea, prieteni și sprijin! Și am constatat un lucru foarte important: am descoperit locuri fabuloase (Dobrogea, Bucegii, Alba Iulia) și oameni minunați – la noi, nu aiurea… Am primit în dar un curs de fotocitire, am început să scriu o carte și voi continua. Îmi doresc în continuare să petrec mai mult timp cu prietenii. Iar caii sunt la o aruncătură de băț, doar că, în ceea ce privește timpul, trebuie să iau taurul de coarne, că nu se mai poate! La anul, îmi doresc să fiu mai mult în natură și să învăț mai multe despre artă, inclusiv chestia asta cu gătitul, desenatul, dansul și ritmul slow! Pentru 2011, mulțumesc!

încântare, pe coclauri